Grasita - iarba grasa sau buruiana uitata de leac pentru cancer si ficat,creier

Grasita - iarba grasa sau buruiana uitata de leac pentru cancer si nu numai

  Este o buruiana care se cheama iarba grasă creşte în culturile agricole şi poate atinge înălţimea de 40 de centimetri.
În România mai este numită şi graşiţă, iarba porcului, buruiană grasă sau pita porcului. Puţini ştiu însă că iarba grasă, pe care mulţi o consideră buruiană, este comestibilă atât în stare proaspătă, cât şi preparată. Are, de asemenea, proprietăţi terapeutice fiind menţionată de Dioscoride în lista plantelor medicinale folosite de daci, sub numele de lax. ”Are un gust uşor acrişor, pentru că în ea se găseşte o cantitate importantă de vitamina C, un suc gelatinos care este recunoscut ca medicament recomandat pentru ficat. Are foarte multe beneficii medicinale încă neexplorate până în prezent. Denumirea sa ştiinţifică este Portulaca Oleracea iar din ea avem şi varietăţi de flori, Floarea de Piatră, aşa cum o numim noi popular, care este o soră a acestei plante, numită Portulaca Grandiflora. Am putea spune că şi aceste flori de piatră pot fi folosite în alimentaţie, fiind din aceeaşi familie, au aceeaşi compoziţie chimica.Iarba grasă creste invaziv acoperind solul ca un covor. Este o plantă cu rădăcină pivotantă, cu tulpină cilindrică şi dură, cărnoasă, târâtoare. Preferă solurile uşoare, nisipoase, bogate în substanţe nutritive, situate în zone calde de pe glob, cât şi în cele temperate sau reci.

Grasita sau iarba grasa este o sursa de nutritie foarte folosita in tarile sarace deoarece creste si pe soluri foarte sarace si datorita gustului sau dar si continutului sau bogat in substante bune sanatatii,este o planta care merita atentia tuturor fiindca o gasim oriunde la campie,deal sau munte. Daca vorbim cu un taran si i spunem ca aceasta buruiana e comestibila acesta se da doi pasi in spate,daca i spunem ca e o planta care trateaza cancerul atunci o sa te invite la el in gradina sa o aduni cu sacul caci el o da la porci,de asta planta se mai cheama si Porcina.
Iarba grea se consuma sub forme de salate datorita frunzelor carnoase si usor acrisoare, eu am inceercat chiar si o omleta cu aceasta planta in compozitie si a iesit delicioasa.
În urma unor studii aprofundate, cercetătorii americani au descoperit că frunzele de Iarbă Grasă, ce pot fi consumate ca legumă gătită, conţin mai multi acizi graşi Omega-3 decât orice altă plantă comestibilă, făcându-le potrivite pentru îmbunătăţirea funcţionării creierului şi sistemului cardiovascular. S-a mai descoperit că Iarba Grasă conţine de la 10 la de 20 de ori mai mult din antioxidantul inhibitor de cancer, melatonina, decât oricare alt fruct sau legumă testată. 
Pe lângă aportul acesta alimentar, ea este apreciată foarte mult şi din punct de vedere medicinal, pentru compoziţia chimică de excepţie. Este printre puţinele plante care conţin acizii graşi Omega-3, un element foarte valoros pentru sănătate, în special pentru ficat, recomandat pentru diverse afecţiuni, chiar şi pentru tratarea împotriva infecţiilor”, susţin cercetatorii din medicina.

MACESUL- plante naturiste de leac

MACESUL- plante naturiste de leac

Descriere

Rãspândit prin câmpii, pe dealuri şi la munte, mãceşul este unul dintre cei mai cunoscuţi arbuşti medicinali de pe la noi. Creşte înalt, de 1-3 m, acoperit cu ghimpi, cu tulpini alungite, grupate în tufã. Trandafirul sãlbatic are flori roz sau albe, mari, care cresc fie solitare, fie grupate câte douã sau trei.
Măceşele se culeg din iunie până în septembrie, apoi se usucă şi se zdrobesc sau se macină pulbere.
Măceşele zdrobite sau măcinate se folosesc la prepararea infuziilor, decocturilor, tincturilor sau a extractelor uscate.

Măceşe - Compoziţie

Principalul element valoros al mãceşelor este acidul ascorbic,adicã vitamina C. Mãceşele mai conţin – dupã cum trãdeazã şi culoarea lor roşie – cantitãţi importante de carotenoizi, precursori ai vitaminei A. Lista vitaminelor conţinute în mãceşe continuã cu vitaminele B1, B2, PP şi K. Paleta de ingrediente bioactive din mãceşe este completatã de substanţe glucidice, pectine, taninuri, acizi organici, terpenoide, glicozide ale beta-sitosterolului şi altele.

Măceşe - Acţiune

Datoritã conţinutului mare de vitamine, mãceşul este un excelent vitaminizant natural. Vitamina C condiţioneazã buna funcţionare a tuturor celulelor, ea jucând un rol esenţial în procesele metabolice fundamentale, şi anume în reacţiile de oxido-reducere şi în respiraţia celularã.
De asemenea, mãceşele cresc rezistenţa capilarelor sanguine, care devin astfel mai puþin fragile. În plus, unii autori îi menţioneazã proprietãţile astringente, antidiareice, diuretice, precum şi faptul cã stimuleazã pofta de mâncare şi digestia.

Măceşe - Indicaţii terapeutice

Preparatele farmaceutice sau alimentare din mãceşe sunt indicate în prevenirea şi tratarea rãcelilor, a gripei, la bolnavii cu hipovi-taminozã, precum şi la cei aflaţi în convalescenţã, ca tonic şi stimulent general. Unii autori le recomandã şi în afecţiunile vasculare pentru menţinerea elasticitãţii capilarelor sanguine.

Administrare:

În tratamentul răcelilor, gripei, al oboselii generalizate:

Infuzie: Puneţi 2-2,5 g de fructe la o cană de apă clocotită. Lăsaţi să infuzeze timp de 10 minute, apoi strecuraţi. Beţi 3-4 câni pe zi.

Tinctură: Puneţi 30 de picături într-un pahar cu apă. Luaţi de 3 ori pe zi, înainte de mese.

În tratamentul diareei:

Decoct: Puneţi 30-50 g de fructe măcinate la 1 I de apă clocotită. Lăsaţi să infuzeze 15 minute şi strecuraţi. Beţi decoctul regulat, mai ales la micul dejun.

Măceşe - Precauţii şi contraindicaţii

Preparatele pe bază de măceşe nu sunt recomandate în sarcină şi alăptare.